Te simti pe fundul unei barci,tarat la intamplare,fara vasle,spre larg,mereu spre larg,acolo unde nu e nici durere,nici intristare,nici ascultare,doar lenea fara sfarsit.Dar ceva,o sforicica mica parca te smuceste brusc,atunci cand iti este lumea mai draga.E scoala,care a inceput de ceva timp,scoala care nu tine cont de blanda vaslire spre nicaieri...
N-ai ce face,n-ai incotro,caci din splendoarea acelei zile ramane decat o rubrica si din tot curcubeul acestui chiul,raman doar zgaiba aceea neagra,de nesters:absenta.Si unde e absenta este sau intristare sau motivare...
Dar sincer eu nu cred ca acea absenta va fi motivata.Cel putin imi pare bine ca nu am dat acel nenorocit de test la latina,ca ne-a pus doar o absenta si ca nu a iesit mai rau si in rest toate bune si frumoase...
